Intuneric. Stele se prabusesc in esenta neagra. Eu. Mi-e prea somn ca sa pot dormi. Incerc sa omor gandurile. Neputincios, slab, umilit, ma declar invins. Ce mare se arata cerul de sub pamant. Unde mi-am pus tigara? O aveam la mine.  Era ultima. Ultimul fum imprastiat de timp. Curge repede. Timpul. Ciudat. Sa o fi pierdut cand am cazut? Nu. Sau poate cand am alergat ca un nebun cu gandul dupa tine?

Dar… nu fumez. Nu-mi amintesc sa o fi facut vreodata. De ce as face-o acum? Chiar e ciudat. Cum savarsim lucruri fara sa stim ce facem. Cum tinem ochii inchisi atunci cand nu avem curajul sa infruntam lovitura. Si totusi… Unde imi este tigara? Am dreptul la tigara mea. Sa o strivesc incet intre buze. Sa o vad cum se stinge in palpairi tot mai slabe.  Sa dureze o vesnicie, dar sa fie scurta. Sper sa o gasesc… tigara…